News Flash:

Traditii si obiceiuri de Sf. Haralambie

10 Februarie 2017
300 Vizualizari | 0 Comentarii
Haralambu de ciuma… ase sa spune… tane moartea intr-un drot si-o slobode la hai cu inima neagra.” (vorba din batrani)
In calendarul popular, despre Haralambie se spune ca este sfantul care are putere asupra ciumei, holerei si a mortii. Din acest motiv sarbatoarea este tinuta cu sfintenie in mai toata tara. In unele zone, in aceasta zi, oamenii duceau la biserica malai, graunte si sare. Dupa ce erau binecuvantate de preot, le dadeau ca hrana animalelor din gospodarie, pentru a fi sanatoase tot anul. Pastrau insa o parte din aceasta hrana a vitelor, ca leac pentru eventuale boli ale acestora.

Se crede ca, daca ploua in aceasta zi, atunci va ploua 40 de zile. Tot in aceasta zi, se face pomana pentru cei care nu au murit de moarte buna.
Sfantul Haralambie, „Haralam de ciuma” sau „de boale” cum ii spun taranii, a primit de la Dumnezeu putere asupra mortii si a bolilor cele rele, multe dintre ele fiind fara de leac in veacurile trecute.

Aceasta sarbatoare are o ”sora” in Calendarul Popular, inca din luna ianuarie. Este vorba despre „Atanasia Ciumelor”, sarbatoare peste care s-a suprapus praznicul Sfintilor Atanasie si Chiril (considerati si ei aparatori de boli).
Despre Sf. Haralambie circula multe legende, toate dintre ele incercand sa explice marele har cu care a fost investit de Dumnezeu:
«Sfantul Haralambie, care fusese dintru-intai cioban la oi, a invatat de la un doftor lecuirea tuturor felurilor de boli si, tamaduind oamenii fara plata, lumea l-a facut Sfant.

Ivindu-se insa intr-un rand „Ciuma”, oamenii au inceput sa moara cu droaia si, in putina vreme, a ramas singur, singurel.
Dumnezeu i-a dat atunci Sfantului Haralambie „Ciuma” in seama. De atunci, el tine „Ciumele” de par, ca sa nu-si mai faca de cap, cum si-au facut cu ai lui. Cateodata le scapa, si atunci „Ciumele” se reped in lume ca lupii intre oi. Deosebirea este numai ca lupul omoara cat omoara si se duce, in vreme ce „Ciuma” ia de-a randul, si pe bun, si pe rau, pana baga Sf. Haralambie de seama, si o strange din nou din lume, inhatand-o de par».

Camesa ciumei

Un alt ritual care era savarsit in aceasta zi era confectionarea «camasii ciumei». «Intr-o singura noapte, un numar de noua femei, alese dupa anumite criterii, torceau tortul, navadeau firele, teseau si coseau camasa ciumei, pentru a fi agatata, inainte de ivirea zorilor, intr-un copac de pe hotar, sau pentru a fi imbracata o papusa confectionata din paie si pusa in calea ciumei.
In unele sate, prin gura acestei camasi, treceau toti membrii obstii.

In alte zone, era considerata o protectie magica tragerea unei brazde cu plugul. Acesta trebuia tras de boi negri de-a lungul hotarului.
In alte parti de tara, ciuma era ”amenintata” prin implantarea pe hotar a unui bustean de stejar cioplit cu chip om, care purta amenintator un arc cu sageti intr-o mana si o sabie in alta mana.
Cei atinsi de ciuma erau descantati, iar cei scapati de moarte, cioclii, inmormantau victimele».

sursa: mesagerulneamt

calendarul popular atanasia ciumelor sf haralambie camesa ciumei
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Wow.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2076 (s) | 35 queries | Mysql time :0.061656 (s)

loading...