News Flash:

Nu mai asa poti trece peste suferinta, boala si necaz

30 Aprilie 2018
592 Vizualizari | 0 Comentarii

Printre cele mai grele lucruri de pe pamant este si acela de a vorbi despre durere. Si de a incerca sa predici celor aflati in suferinta ridicarea din boala, din necaz. Este imposibil, daca nu si ipocrit sa teoretizezi pe marginea durerii, atunci cand ea este traita la limita suportabilitatii.

S-ar parea ca nu exista nimic de care sa te agati atunci cand suferi. Si totusi, exista o scapare. Plasa de salvare este Iisus Hristos, Cel care a suferit incomparabil mai mult decat orice om de pe pamant.

Un om povestea despre fractura coloanei vertebrale pe care o suferise. Imobilizat in ghips, a fost redus la neputinta pentru cateva luni. Iata cum a trecut peste nefericita experienta. „Ma simteam de parca eram tintuit pe cruce… plin de autocompatimire, gemeam si ma plangeam in sinea mea. Deodata, un glas bland ca o adiere mi-a vorbit: «Dar nu ai decat o vertebra fracturata! Iar mainile si picioarele iti sunt libere; picioarele nu-ti sunt batute in piroane, nici mainile nu-ti sunt strapunse, ca toata greutatea corpului sa atarne in acele patru cuie».

Citeste si Ce semnifica rugaciunea "Doamne milueste"

Mi-e sete, am suspinat. «Dar n-ai decat sa intinzi mana dupa paharul cu limonada de langa tine. Si daca nu ajungi la pahar, nu trebuie decat sa suni. Limonada este mai buna decat otetul din buretele cu care soldatii L-au imbiat pe Iisus».

Atunci mi-am venit in fire si n-am mai putut spune decat: «Iarta-ma, Doamne, iarta-ma». Dar dupa un timp am cartit din nou: Ce rau stau in patul asta… unde sa-mi pun capul?

«Dar ai o perna, esti bine invelit, nu ai o coroana de spini pe frunte si nu esti gol, expus batjocurii gloatei; nimeni din spital nu te-a scuipat inca in fata, ci toata lumea sta la picioarele tale».

Atunci mi s-a facut rusine. Si de cate ori suferinta revenea, acestea erau singurele cuvinte care imi veneau pe buze: Iarta-ma, Doamne. Iarta-ma.

A venit noaptea si odata cu ea teama, durerea si sudoarea care-mi siroia pe fata. Dar glasul interior mi-a soptit: «Nu sunt totusi lacrimi de sange!»“

Extras din ”Vitamine duhovnicesti”, Anthony M. Coniaris, Ed. Sophia, 2010

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Wow.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1760 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020752 (s)