News Flash:

Fluviul subteran, aflat sub Dobrogea. Apa cu calitati vechi de peste 23.000 de ani

18 Iunie 2018
328 Vizualizari | 0 Comentarii

O descoperire care acum este usor argumentata stiintific a dat nastere, in urma cu 50 de ani, unei legende spectaculoase: fluviul subteran de sub Dobrogea, care curge invers decat apele obisnuite, de la vale la deal. Dupa ce a fost lamurita asa-zisa ciudatenie, au fost descoperite si avantajele apei subterane. Astfel, localnicii din Constanta au acum la robinet o apa fosila, pura, veche de 23.000 de ani.

Daca te duci azi in judetul Constanta si intrebi de „fluviul subteran”, sigur vei gasi oameni care sa-ti spuna ca au auzit de asa ceva. Cu atat mai mult cu cat lumea a vazut apa cum tasneste din pamant, ca o fantana arteziana, de cate ori s-au facut foraje, si in apropiere de lacul Siutghiol, langa statiunea Mamaia, si la Medgidia, Lazu, la Eforie sau Mangalia. E cu atat mai ciudat sa se intample asa ceva intr-un judet, precum Constanta, care dintotdeauna a suferit din cauza lipsei surselor de apa potabila. Nici pamantul dobrogean nu e darnic in rauri sau paraie, daca vorbim de cele de suprafata, cum nici cerul nu trimite aici prea multe ploi, zona confruntandu-se deseori cu seceta.

Primele foraje, in cautarea apei din adancuri, au fost facute de o firma belgiana, in 1897, aproape de orasul Constanta, in zona Caragea-Dermen. Apa a fost gasita la 35 de metri adancime. Au mai fost sapate puturi si in 1927. Pe atunci, numai centrul orasului Constanta avea apa, prin conducte, datorita forajelor. Dar legenda asa-zisului rau subteran s-a nascut abia cand autoritatile comuniste au decis construirea canalului Dunare-Marea Neagra.

Legenda a pornit de la un maistru de sonda. Om de stiinta, dar in acelasi timp constantean, inginerul Nicolae Pitu este omul ideal pentru a ne prezenta originile fantezistei povesti. Cartea sa de vizita e completata de faptul ca a „batut tarusul”, cum se exprima el, la 90% din puturile sapate in acest judet. Intamplarea face ca interlocutorul nostru absolvea Institutul de Mine si Geologie din Bucuresti, specialitatea hidrogeologie, in 1957, chiar anul in care s-a nascut povestea fluviului subteran. „Notiunea de fluviu subteran este eronata”, spune din capul locului inginerul, care in 1981 si-a dat teza de doctorat in domeniul apelor subterane din Dobrogea.

Nicolae Pitu ne spune ca inca de la inceputul anilor ’50 se lucra la prima varianta a canalului Dunare-Marea Neagra, care trecea pe langa lacul Siutghiol. In zona lacului lucra un maistru-sef de sonda, care a vazut, alaturi de colegii sai, cu totii uimiti, cum din pamant a rasarit dintr-odata o arteziana. Maistrul a trimis apoi informatii la un ziar, despre ceea ce el credea ca este un rau subteran. Informatia s-a tot „rostogolit”, pana cand s-a creat ipoteza ca raul ar fi venit pe sub pamant tocmai din Muntii Vrancei. Adica raul curgea de la deal la vale, ca orice apa de suprafata. Cu toate ca specialistii stiu ca apele subterane au cu totul alte legi de curgere.

Raul subteran, in atentia Comitetului Central. Cum era de asteptat, stirea despre raul subteran a facut valva in presa vremii. Unele minti infierbantate au vorbit atunci chiar si de necesitatea construirii unei hidrocentrale care sa capteze raul subteran. Hidrocentrala ar fi trebuit amplasata la marginea lacului Siutghiol. Toata tevatura asta a ajuns in final la urechile liderilor Partidului Comunist din Romania. Subiectul a fost discutat la Comitetul Central.

Sefii tarii insa au vrut ca specialistii in hidrologie si in geologie sa-si spuna punctul de vedere. S-a format imediat o comisie care a plecat la Constanta. S-au facut sedinte cu diversi experti, inclusiv cei care lucrau la canalul Dunare-Marea Neagra.

La una din aceste sedinte a participat si inginerul Nicolae Pitu. Discutiile n-au fost prea lungi, pentru ca lumea s-a lamurit repede despre ce e vorba cu adevarat. „S-a lamurit de atunci problema, ca nu e vorba de nici un rau subteran, ci de un acvifer”, arata inginerul. Cu toate astea, legenda a continuat sa curga prin timp. Cu cat treceau anii si se faceau alte foraje in Dobrogea, iar apa tasnea cu putere in diverse colturi ale judetului Constanta, cu atat oamenii reluau fantezista teorie.

Chiar si in anul 2011 s-a vorbit de raul subteran, cand locuitorii comunei Silistea, aflata in partea de est a judetului Constanta, au amintit de apa care a tasnit cu putere din pamant, in urma unui foraj mai vechi. Apa buna pentru irigarea culturilor agricole. Definitia acviferului. Ce inseamna, de fapt, acvifer. Ne-am adresat Institutului Geologic al Romaniei si am vorbit cu cercetatorul stiintific Diana Persa. „Acviferul e un complex de roca permeabila si apa pe care o gazduieste”, suna raspunsul specialistului.

Dar de unde vine aceasta apa? Am primit raspuns de la Dumitru Neagu, seful Laboratorului de studii si cercetari hidrogeologice al Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Am aflat astfel ca exista patru surse de alimentare pentru apele subterane din Dobrogea – din Podisul Prebalcanic, care este pe teritoriul Bulgariei, aceasta fiind sursa principala, apoi mai e o componenta de alimentare din Dunare, in zona Ostrov-Cernavoda, dar si din precipitatii sau irigatii.

Ajunsa in maruntaiele pamantului, apa circula prin rocile permeabile – nisipuri, pietrisuri, calcare, ne-a explicat Diana Persa. Exista si zone sub pamant, in care apa nu are acces. Acolo sunt rocile impermeabile – argile sau marme, cu textura foarte fina.

Iata de ce apa din adancuri nu urmeaza o linie continua. Poti gasi apa la cateva zeci sau la cateva sute de metri adancime, intr-un anumit perimetru. „Apa se acumuleaza in rocile neconsolidate – nisipuri si pietrisuri, si in calcare, dar numai in fisuri. Acestea sunt rocile acvifere, care permit circulatia apei”, arata Diana Persa.

Cercetari in lacul Siutghiol. De cand era copil, Nicolae Pitu observase ca lacul Siutghiol avea portiuni in care apa nu ingheta pe timpul iernii. Mai tarziu, ca specialist, a descoperit motivul – apele subterane care debusau din acviferul de mare adancime al Dobrogei.

Hidrologii stiu astazi ca orice acvifer de pe planeta functioneaza pe principiul circuitului apei in natura – exista o sursa de la care porneste tot acest „mecanism”, dar la fel exista unul sau mai multe locuri in care aceste ape ies din pamant. „Aceasta curgere poate aprinde imaginatia asupra unor poten-tiale rauri subterane”, opineaza hidrogeologul Dumitru Neagu. „Acviferul alimentat de apele Podisului Prebalcanic are una dintre cele mai importante descarcari chiar in lacul Siutghiol”, ne anunta inginerul Pitu.

Autoritatile romane au declan-sat, in anii ’60, o vasta operatiune de studiere a fenomenului apelor subterane din Dobrogea. Mai intai s-a facut o cercetare, cu scafandri, a lacului Siutghiol, alaturi de experti ai Institutului National de Meteorologie si Hidrologie, conform denumirii de atunci. „S-a masurat adancimea lacului, care in general are cinci-sase metri. Dar au fost descoperite locuri in care adancimea ajunge la 17 metri, chiar unde sunt izvoarele subterane. Acolo se afla contactul cu acviferul”, continua inginerul din Constanta. Pare ciudat ca un asemenea lac, de peste sapte kilometri lungime si vreo doi kilometri latime, despartit de Marea Neagra doar printr-o fasie de pamant, sa contina totusi apa dulce.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Wow.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1600 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021514 (s)