News Flash:

De ce se unge cu usturoi ugerul vacilor in Ajunul Sf. Gheorghe?

21 Aprilie 2017
2766 Vizualizari | 0 Comentarii
Ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie) marcheaza in calendarul popular inceputul anului pastoral. Denumita popular Sangiorz, Sfantul Gheorghe este o sarbatoare prestigioasa cu semnificatii multiple: agrare, pastorale, divinatorii si augurale.

Traditii si obiceiuri in Ajunul Sfantului Gheorghe
In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe 22 aprilie, denumita popular Sangiorzul vacilor sau Alesul, se desfasoara o serie de obiceiuri ce marcheaza ritual inceputul anului pastoral, fiind o sarbatoare a ciobanilor. Obiceiurile legate de Sfantul Gheorghe presupun alegerea ciobanilor, a locului unde se va face strunga sau stana, alegerea mieilor si pregatirea oilor pentru primul muls, precum si prepararea primului cas, de Sfantul Gheorghe, scrie site-ul Institutului National al Patrimoniului, cIMeC.ro, pe pagina dedicata obiceiurilor pentru Sfantul Gheorghe.
In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, galeata in care urmeaza sa se puna laptele de la primul muls e pregatita in mod minutios: se toarna “apa curgatoare, adica din rau" sau “apa neinceputa din fantana" si iarba verde. Marginea galetii este decorata, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, cu fire de salcie, impletite in forma unei cununi subtiri, carora li se adauga uneori un ban de argint. Manunchiul de plante este aruncat apoi intr-o fantana, avand rostul de a asigura o cantitate indestulatoare de lapte, urmand principiul magiei prin similitudine, invocat in textul care insoteste acest gest:“- Asa sa izvorasca laptele in pulpa oii, ca apa in fantana!".

Traditii de SFANTUL GHEORGHE. Focuri de 20 de metri pe dealurile din Bistrita Nasaud pentru un an prosper si imbelsugat

In unele zone, in ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe marginea galetii in care se mulg pentru prima data oile se aseza "colacul oilor", de forma unei cununi, preparat din faina de grau curata, cu apa si sare, uns cu galbenus. Colacul e apoi luat de catre doi pastori care trag de el pentru a-l rupe, existand credinta ca cel care ramane cu partea mai mare va avea noroc la oi. In unele zone, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, la primul muls se foloseste, in locul colacului, o cununa din ramuri verzi, care are ca scop, pe de o parte, asigurarea belsugului de lapte si, pe de alta, protectia impotriva fortelor malefice, active in aceasta perioada.

Citeste si Superstitii de Sf Gheorghe - Ce agata taranii deasupra usii de la grajd

Ajunul zilei de Sfantul Gheorghe este o perioada caracterizata de prezenta spiritelor malefice, strigoi si strigoaice, care umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Prevenirea actiunii strigoilor de mana se realizeaza, in ziua de Sfantul Gheorghe, prin intermediul unor practici variate: ascunderea sau ungerea cu usturoi a limbilor de melita (cu care acestia obisnuiesc sa se bata si pe care calatoresc strigoaicele) producerea de zgomote de bucium, afumarea vitelor, grajdurilor si stanelor, asezarea ramurilor de rug la ferestrele si usile adaposturilor pentru animale, agatarea spinilor la poarta sau ungerea ugerului vacilor cu usturoi.

Credinte si superstitii pentru Ajunul Sfantului Gheorghe
• Oamenii stau toata noaptea treji, inaintea sarbatorii de Sfantul Gheorghe, ca sa fie vioi si sanatosi tot anul.
• De Sfantul Gheorghe, in ajun, vitele se baga in holda de grau si cand vin acasa, se ia o mana de grau care se pastreaza si se amesteca in graul de semanat, ca sa se faca mult si frumos la anul.
• Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul.
• In dimineata ajunului sarbatorii de Sfantul Gheorghe, femeile scot sculele de tesut afara, ca sa rasara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
• Oamenii se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe.

Una dintre practicile cu raspandire generala in ziua sarbatorii de Sfantul Gheorghe este impodobirea casei si anexelor cu simboluri vegetale ce marcheaza renasterii naturii. Emblemele vegetale utilizate variaza in functie de regiune: in Muntenia se pun crengi de tufan sau de par, in Transilvania rug verde si leustean, rug sau frunza de fag sau gorun in Banat, si au si rol in protejarea casei si gospodariei de actiunea strigoilor de mana care sunt foarte activi in aceasta perioada.

Citeste si Ce nu e bine sa faci inainte de Florii. ATENTIE: NU ai voie sa...

O metoda eficienta de contracararea a strigoilor, in ziua de Sfantul Gheorghe, o reprezinta plantele cu calitati magice, dintre care cea mai redutabila este usturoiul. Punctele esentiale care fac legatura cu exteriorul si pe unde ar putea intra strigoii - pragul usii, cercevelele ferestrelor, hornul sunt unse, in ziua de Sfantul Gheorghe, cu usturoi, facandu-se semnul crucii. De asemenea, se impune consumul usturoiului de catre oameni, care se si ung cu el pe corp, pe frunte, in piept, in spate si pe la incheieturi, pentru a protejati de orice actiuni nefaste.

Credinte si superstitii de Sfantul Gheorghe
• Oamenii se scalda, inainte de rasaritul soarelui, in ziua de Sfantul Gheorghe, intr-o apa curgatoare, spre a fi sanatosi tot anul si pentru spalarea tuturor relelor.
• Busuiocul semanat inainte de rasaritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spala cu roua de pe el, este cinstit de toata lumea.
• La Sfantul Gheorghe se cantaresc oamenii pentru a fi sanatosi tot anul si pentru a se proteja de farmece.
• Cine doarme in ziua Sfantului Gheorghe, acela ia somnul mieilor si tot anul e somnoros.
• La San-Georgiu ies preotii si poporul cu crucea in camp si fac rugaciuni pentru ploaie si mana in camp.
• Gunoiul adunat in ziua de Sfantul Gheorghe se pune la radacina pomilor, ca sa rodeasca bine.
• Daca la San-Georgiu/Sfantul Gheorghe e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemanos).
• In aceasta zi se aduna de pe camp tot felul de buruieni de leac, care se pastreaza peste an.
• Daca in ziua de Sfantul Gheorghe va fi roua multa ori va fi pacla, e semn de an bogat.
• Daca la San-Giorgiu e ploaie, se face grau si fan.

Citeste si Ce inseamna daca ti se zbate ochiul. Te avertizam: NU e de bine

Traditii si obiceiuri dupa Sfantul Gheorghe - Calul Sfantului Gheorghe - 24 aprilie
A treia zi in care este serbat Sfantul Gheorghe este considerata a fi una deosebit de importanta, impunand restrictii severe legate de munca. Daca in prima zi a sarbatorii Sfantului Gheorghe se poate lucra dupa pranz, in aceasta zi nu se lucreaza deloc, pentru ca animalele salbatice sa nu atace vitele si gospodariile.

Credinte si superstitii de ziua Calului Sfantului Gheorghe
• Se serbeaza Calul Sfantului Gheorghe deoarece cu ajutorul Sfantului Gheorghe l-a putut ucide pe balaur.
• Calul Sfantului Gheorghe se tine pentru ca munca sa mearga bine.
• Se tine pentru ca e rau de gadini (animale salbatice).
Situl web al cIMeC, deschis in mai 1996, este principala poarta de acces la patrimoniul cultural romanesc, incluzand: muzee, patrimoniul cultural mobil, arheologie, monumente istorice, carte rara, istorie, numismatica, etnografie, artele spectacolului, biblioteca digitala de manuscrise si carte veche, carti electronice, legislatie culturala sau harti digitale.

sursa: stirile pro tv
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

sf gheorghe superstii traditii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Wow.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1156 (s) | 24 queries | Mysql time :0.009768 (s)