News Flash:

6 ianuarie: Traditii pentru spor si sanatate care trebuie respectate de orice crestin

3 Ianuarie 2018
404 Vizualizari | 0 Comentarii

Pentru crestinii ortodocsi, Boboteaza ( Botezul Domnului) este o sarbatoare inchinata Mantuitorului Iisus. Evenimentul religios din data de 6 ianuarie aminteste de botezul Mantuitorului nostru Iisus Hristos pe care i l-a facut Sfantul Ioan Botezatorul in apa Iordanului.

Pana-n secolul al IV-lea, Nasterea Domnului si Boboteaza erau praznuite in  aceeasi zi, pe 6 ianuarie. Incepand cu secolul al IV-lea, cele doua sarbatori au fost despartite, astfel ca la data de 25 decembrie a fost stabilita  praznuirea Nasterii Domnului (Craciunul), iar la data de 6 ianuarie, sarbatoarea inchinata  Botezului Domnului.

La majoritatea popoarelor crestine, cele doua sarbatori intampinate cu mare bucurie sunt insotite de o suita de traditii populare, practicate din generatie in generatie, pentru a elimina din toate comunitatile crestine spiritele malefice. Cu Boboteaza, urmata de Soborul Sfantului Ioan Botezatorul in data de 7 ianuarie, se incheie ciclul traditionalelor sarbatori de iarna.

Ce spun cercetatorii despre puterea agheasmei  

Din dorinta de a descoperi o explicatie pentru puterea tamaduitoare a agheasmei, savantii au studiat in acelasi timp structura apei simple si a agheasmei. Astfel ca, in testele efectuate in laboratoare de renume, cercetatorii au constatat ca apa are memorie si poate sa pastreze in amintire emotiile oamenilor. In acelasi timp, ei au dovedit ca apa are proprietati iesite din comun si ca poate sa transmita, pe mai departe, proprietatile ei. De aceea, spun specialistii, agheasma pastreaza in memorie rugaciunea rostita la slujba de sfintire. In urma studiilor , Vlail Kaznacheev, membru al Academiei de Stiinte Medicale din Novosibirsk, sustine ca stropirea cu apa sfintita a plantelor muribunde sau a animalelor bolnave, le readuce la viata. Totusi, omul de stiinta mai adauga in pledoaria sa ca nici un chimist nu poate explicacum se petrece acest fenomen.

Citeste si

Apa sfintita are proprietati deosebite

Savantul spune fara rezerve ca apa sfintita are o compozitie chimica deosebita. Daca intr-un vas care contine apa obisnuita se toarna putina agheasma, atunci toata apa din acel recipient primeste proprietatile apei sfintite.

Apa reactioneaza la intamplari din mediul inconjurator

Referitor la puterea agheasmei, Savantul japonez Emoto Masaru  aduce un alt argument: apa reactioneaza la rugaciuni si formeaza cristale frumoase, luminoase;  in schimb, la discutii dure sau la injurii, apa formeaza cristale intunecate. In numeroasele studii (mai bine de 1000), elecrofiziciana Angelina Malakovskaia de la Laboratorul de Tehnologie Medicala si Biologica a constatat ca starea de sanatate a credinciosilor care se roaga la biserica este mai buna, iar participarea la slujba religioasa regleaza valorile tensiunii  arteriale.

Opinia specialistilor despre putrea sfintei cruci

Specialistii spun ca semnul crucii are o putere miraculoasa asupra microbilor patogeni, atat asupra apei de la robinet, cat si asupra celor din apele curgatoare si din rauri, fiind mai eficient chiar decat aparatele moderne de dezinfectie.      

Citeste si

Traditii pentru spor si sanatate de Boboteaza

In ziua de Boboteaza se sfintesc apele Mari. Prin ritualul specific acestui praznic, in ziua de Boboteaza, se sfintesc apele mari si se purifica mediul inconjurator de fortele malefice. Agheazma, adica apa sfintita de Boboteaza prin harul preotilor, in cadrul unui ceremonial religios, primeste virtuti terapeutice miraculoase si nu se strica de-a lungul anului.

Apa sfintita este „Apa vie”

Agheazma este apa „vie”, este leacul care revigoreaza trupul si sufletul, alunga bolile si spiritele malefice din viata noastra. Sarbatoarea este cunoscuta si cu numele de Epifania  sau Teophania, termene care provin din limba greaca si inseamna „aparitia-aratarea lui Dumnezeu” deoarece, la botezul lui Hristos, Sfanta Treime s-a aratat lumii pentru prima data. Potrivit evanghelistilor Matei, Marcu si Luca, atunci glasul Tatalui se face auzit din ceruri, Fiul este intrupat, stand in raul Iordan, iar Duhul Sfant se pogoara asupra lui in chip de porumbel.  Botezul Domnului este unul dintre cele mai importante praznice imparatesti ale Bisericii, iar principalul eveniment din aceasta zi consta in sfintirea mare a apelor, ce urmeaza Sfinteie Liturghii din Ajunul Bobotezei si Sfintei Liturghii din ziua praznicului.

Citeste si

Ritualuri in ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este zi de ajunare, chiar de post negru. Traditia aceasta este pastrata inca din secolele IV-VI, cand catehumenii (oamenii care nu erau crestini) se pregateau sa primeasca botezul. Dupa ce erau botezati, puteau sa participe pentru prima data la Liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.

Ritualuri cu busuioc si turta pentru aflarea destinului

In ajunul Bobotezei se fac ritualuri de aflare a destinului: fetele necasatorite iau de la preot un fir de busuioc sfintit, planta investita cu puteri magice, folosita in descantecele de chemare a ursitului. Fata care vrea sa-si afle destinul trebuie sa posteasca, sa se roage si sa puna busuiocul sub perna, in ajunul sarbatorii.

De asemenea, exista o traditie foarte raspandita in multe zone din tara pentru a afla cine este ursitul: tanara care vrea sa stie cu cine se va casatori pregateste in ajunul sarbarorii o turta din faina sarata si apa. Se spune ca tanarul care-i aduce in vis o cana cu apa este ursitul ei.

Se pastreaza armonia in ajunul sarbatorii

In ajunul sarbatorii, oamenii asteapta praznicul in buna intelegere; rudele si parintii nu se cearta si nu-si pedepsesc copiii, pentru ca altfel, se vor certa tot anul.    

Citeste si

Procesiune pe malul apei  
 
Sarbatoarea Bobotezei se asociaza cu practicarea unor ritualuri care difera, de multe ori, de la o zona geografica la alta. Dupa liturghie, preotul, insotit de credinciosii din parohia sa, merg in procesiune pe malul apei din localitatea respectiva. Atunci se oficiaza rugaciunea de sfintire a apei. Spre seara, vanatorii si padurarii trag cu pusca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune ca sunt cuibarite in apa. Raurile, fluviile si lacurile sunt purificate acum si, de aceea, femeile nu au voie sa spele rufe in apele curgatoare vreme de opt zile, iar aceste ape raman sfintite trei-sase saptamani. Cand este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregateste „Crucea de gheata a Bobotezei.”

Potrivit traditiei ortodoxe, agheazma se bea dimineata, inainte de micul dejun, in zilele de post, de sarbatori sau la ceas de boala sau de mare necaz.

Traditia Iordanitului

La Boboteaza, datina cea mai importanta era Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Inca din vechime, in traditia populara se spunea  ca oricine ar intra in aceasta zi in apa va fi aparat de toate bolile.  Sfintirea apei se facea intr-un loc special amenajat, langa o fantana sau langa o apa curgatoare. Din Agheazma binecuvantata in aceasta zi obisnuiau sa bea toti membrii familiei, iar o parte se punea si in mancarea vitelor, pentru ca si acestea sa fie sanatoase.

Si in zilele nostre, in popor se spune ca Boboteaza este dricul iernii; dupa gerul mare, traditional, zilei de Boboteaza, iarna se pregateste sa plece. In ziua de Boboteaza, preotii sfintesc cu agheazma  oamenii, casele si lucrurile din gospodaria fiecarui credincios, pentru ca toata familia sa fie sanatoasa si sa aiba spor in munca, tot anul.                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    

Nu se stropesc cu agheasma caii si iepurii

Cu apa sfintita se stropesc si animalele din gospodarie-oile, porcii si boii, animale binecuvantate de Dumnezeu. In schimb, nu se imprastie agheasma peste cai si peste iepuri, care se pot preface in diavoli.

Agheasma Mare se oficiaza de doua ori pe an

Agheasma Mica se poate savarsi cand doresc credinciosii acest lucru. In schimb, Agheasma Mare se oficiaza de doua ori pe an, pe 5 ianuarie, in Ajunul Botezului Domnului si pe 6 ianuarie, in ziua praznicului Bobotezei...

Agheasma adunata de la trei biserici aduce spor

Cu agheasma, adunata de la trei biserici, se stropesc ogoarele, painea facuta in casa si portofelul, care contine cel putin trei bancnote noi, pentru ca sporul sa nu fie alungat din casa de gandurile rele ale dusmanilor.

Chiraleisa - datina de purificare

Pe langa intelesurile crestine, Boboteaza este o mare sarbatoare cu caracter popular. In aceasta zi se practica un obicei de purificare a spatiului si de invocare a rodului bogat. In mediul rural, frecvent in localitatile din Moldova, in ajunul Bobotezei sau chiar in ziua de Boboteaza, mici grupuri de baieti intra in curtile oamenilor si inconjura casele, grajdurile, adaposturile pentru fan, sunand din clopotei si talangi, rostind in cor : „Chiraleisa,/ Spic de grau/ Pana-n brau,/ Roade bune,/ Mana-n grane!“. Tinerii colindatori poarta la caciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vasc si salcie. Exista credinta ca, rostind formula liturgica  „Chiraleisa“ de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieste !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug si anul care vine  va fi „curat” pana la praznicul Sfantului Andrei.

Se arunca in apa inghetata o cruce

In cele mai multe sate, dar si in mediul urban exista obiceiul de a arunca, la Boboteaza, o Cruce in apa. Astfel, dupa oficierea slujbei religioase din biserica, credinciosii insotiti de preot pornesc in procesiune catre o apa curgatoare pentru „sfintirea apelor“. Atunci, preotul arunca o cruce in apa inghetata, iar flacaii mai curajosi se scufunda sa o recupereze. Cel care scoate crucea din apa este rasplatit cu colaci, cu fructe si cu bani.

In aceasta zi se consuma alimente specifice. De Boboteaza, potrivit traditiei, se consuma alimente specifice: grau fiert cu miere, prune uscate, iar dupa apusul soarelui se poate manca si piftie.

Credinte stravechi

Se spune ca, daca in Ajunul Bobotezei pomii sunt acoperiti de promoroaca, acestia vor avea rod bogat in anul respectiv. Din vremuri indepartate, se crede ca in Ajunul praznicului animalele din gospodarie vorbesc in grajd la miezul noptii si dezvaluie locul in care se ascund comorile.

preluat de pe click

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

sarbatoarea bobotezei traditia iordanitului apa sfintita
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Wow.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1929 (s) | 34 queries | Mysql time :0.037829 (s)